Nivelul economiei gri rămâne ridicat în Bulgaria şi România

25/08/2008

Analiştii atenţionează decidenţii din Bulgaria şi România să ia toate măsurile posibile pentru încurajarea a cât mai multor persoane de a intra în economia formală.

(Dnevnik, Mediapool - 30/07/08; Sofia Echo, Dnevnik, Mediapool, Centrul pentru Studiul Democraţiei - 27/05/08; Raport privind angajările neoficiale în România, OCDE, iulie 2008)

Peste 200.000 de persoane lucrează în construcţii în Bulgaria, conform Institutului Naţional de Statistică. [Getty Images]

Cele două membre noi ale UE, Bulgaria şi România, deţin încă un nivel ridicat al economiei informale. Construcţiile şi turismul fac parte dintre sectoarele cele mai predispuse la activităţi pe piaţa gri, după spusele analiştilor.

Aproximativ 200.000 de bulgari lucrează în construcţii, conform Institutului Naţional de Statistică (INS). În mod oficial, salariul mediu lunar pentru acest sector este de 211 euro. Cu toate acestea, suma prezentată este complet eronată, susţine Georgi Anegelov, economist senior la Institutul pentru o Societate Deschisă din Sofia. În realitate, niciun lucrător din domeniul construcţiilor nu este plătit cu mai puţin de 500 de euro, declară el. Această implică faptul că impozitele şi sistemele de protecţie socială pierd aproape 665 de milioane pe an, a adăugat el.

Conform lui Angelov, situaţia existentă în sectorul hotelurilor şi restaurantelor, în care sunt angajate peste 100.000 de persoane, este aceeaşi sau chiar mai rea. Nicio chelneriţă sau menajeră nu ar conveni să lucreze pentru suma mizeră de 161 de euro citată în statisticile oficiale ca salariul lunar net mediu în acest sector pe primul trimestru al lui 2008, a declarat domnia sa. Astfel, veniturile ascunse ale sectorului se ridică la cel puţin 250 mil. euro anual.

În acelaşi timp, un raport eliberat de către Centrul pentru Studiul Democraţiei (CSD), la începutul acestui an, a nominalizat agricultura şi anumite servicii – mai ales reparaţiile, educaţia privată şi sănătatea – ca fiind asociate cu activităţile economice informale. „Studiile arată că există breşe gri considerabile în diverse ramuri, mai ales în industrii precum producerea de alcool, ţigări sau combustibili, textile şi transporturi”, au declarat cei de la centrul din Sofia.

Deşi unele dintre măsurile luate de autorităţile bulgare în ultimii ani au ajutat la reducerea nivelului acestei economii, sporirea acestor măsuri rămâne un factor cheie în domeniul investiţiilor şi dezvoltării, a prevenit gruparea.

Scopul reformelor impozitelor şi protecţiei sociale era acela de a intimida raportarea unor salarii mai mici şi a evaziunii faţă de impozite şi asigurări sociale a declarat ministrul de finanţe Plamen Oresharski participanţilor la o discuţie organizată de CSD asupra problematicii economiei gri, la sfârşitul lunii mai.

Ca parte a acestor reforme, impozitul pe profit a fost redus la 10%, iar asigurările sociale au fost coborâte de la 43% la puţin peste 30%.

Dimensiunea economiei gri din Bulgaria în 2002-2003 a fost în jurul a 40% din PIB, după cum arăta un raport OCDE privind angajările neoficiale în România, publicat în iulie.

Experţii susţin că veniturile ascunse ale hotelurilor şi restaurantelor se ridică la cel puţin 250 de milioane de euro anual. [AFP]

Reformele din domeniul impozitelor şi asigurărilor sociale implementate de guvernul bulgar au ajutat la reducerea nivelului acestei economii cu aproximativ 30% în ultimii ani, cu un minim la cinci ani în 2006, conform CSD. Cu toate aceste, o revenire a fost sesizată în primul an după intrarea Bulgariei în UE, precum şi o migrare a activităţilor ascunse din zona angajărilor nedeclarate către zona veniturilor ascunse.

Conform analiştilor bulgari, dimensiunea economiei informale se află acum undeva între 20% şi 35% din PIB. În anumite sectoare, se consideră că peste 50% din valoarea actuală a tranzacţiilor nu este declarată.

„Marea provocare a reducerii dimensiunii şi formei economiei gri din Bulgaria o constituie întărirea legilor – impunerea reglementărilor”, declară raportul CSD. „Probabil că cel mai important test în acest aspect îl reprezintă eliminarea legăturilor dintre reprezentanţii de vârf ai guvernului şi afacerile gri; de ex: combaterea legăturilor dintre companii mai ales dintre cele din industriile operatoare de accize şi cele din domeniul marilor contracte publice precum producătorii de alcool, ţigări, construcţii şi infrastructură, energie, etc.”

Raportul OCDE demonstra, de asemenea, că în Bulgaria, activităţile informale sunt concentrate în mare parte în construcţii cât şi în domeniul hotelier şi cel al restaurantelor. Alte sectoare afectate includ comerţul cu amănuntul, transporturile, serviciile de reparaţii, agricultură, sănătate şi educaţie.

Totodată, studiul arată că dimensiunea economiei gri din România a fost puţin mai mică decât cea din Bulgaria situându-se între 2002-2003, undeva la 37% din PIB – mult deasupra Croaţiei, Republicii Cehe, Ungariei, Lituaniei, Poloniei şi Republicii Slovace.

În termenii incidenţei forţei de muncă nedeclarată, România este în vârful ierarhiei în Europa Centrală şi de Est, urmată de Bulgaria, declara acest raport de 83 de pagini, descriind nivelurile angajărilor informale din cele două ţări balcanice ca fiind „destul de ridicate”.

Conform raportului OCDE, cel mai mare procentaj de muncitori fără contract de muncă se află în domeniul comerţului en-gros sau en-detail, în care nivelul se situează la 22%. Manufacturile şi construcţiile sunt următoarele cu 21% şi respectiv 15%. În agricultură şi administraţie publică, procentajul este mai scăzut, de 10%.

Reglementările stricte şi procedurile birocratice anevoioase sunt un impediment în procesul înregistrării salariaţilor de către angajatori, conform OCDE. [Arhivă]

„Per total, forţa de muncă neoficială, de sine stătătoare sau combinată cu alte activităţi, pare să fie modul de viaţă standard al multor gospodării, deoarece ajută la suplimentarea veniturilor provenite din alte surse”. Organizaţia celor 30 de naţiuni, cu sediul la Paris, a declarat: „Cu toate acestea, fenomenul nu este lipsit de un risc potenţial dacă avem în vedere lipsa acoperirii asigurărilor de sănătate şi a fondului de pensii, a şomajului şi a altor criterii de nesiguranţă”.

Nivelul ridicat al taxelor este declarat a fi cel mai important factor ce determină angajatorii să nu înregistreze anumite afaceri sau anumiţi muncitori şi angajaţi să nu îşi declare sau să îşi declare parţial veniturile. Printre alţi factori consideraţi un motor al acestei înclinaţii a populaţiei spre neoficializare, mai degrabă decât spre formalitate, se numără neîncrederea în instituţiile publice, percepţia negativă a rolului statutului, înţelegerea doar parţială sau subestimarea beneficiilor derivate din asigurările sociale, după spusele OCDE.

Antreprenorii din România au declarat, de asemenea, că printre problemele ce îi determină adesea să evite sistemul formal şi să opereze întrucâtva într-o manieră neoficială o constituie procedurile administrative, care sunt complicate, reglementările stricte şi procesele îndelungate de înregistrare.

Nivelul ridicat al impozitelor pe salarii şi al contribuţiilor la asigurările sociale sunt menţionate ca factori ce duc la nedeclararea angajaţilor. Reglementările stricte din domeniul muncii şi procedurile administrative anevoioase fac ca angajatorii să nu îşi declare forţa de muncă, conform OCDE.

România a depus eforturi serioase pentru a reduce nivelul economiei gri, declară raportul, citând paşi precum introducerea unei impozitului unic, reforma codului muncii, un salariul minim mai ridicat şi campanii naţionale împotriva muncii la negru. Însă, tot acest raport declară că aceste măsuri nu sunt suficiente.

„Rezolvarea problemei forţei de muncă neoficiale este de importanţă primară pentru guvernul român”, a declarat OCDE.