Oficialii UE sesizează riscurile ca Ucraina să devină următoarea ţintă a Rusiei

28/08/2008

O serie de oficiali ai UE şi-au exprimat miercuri îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca Rusia să întreprindă noi acţiuni militare împotriva fostelor state sovietice, în special împotriva Ucrainei.

(AP, Reuters, AFP, BBC, Guardian, Independent - 28/08/08; AFP, AP, DPA, BBC, FT, VOA - 27/08/08; RFE/RL - 24/08/08)

Secretarul de Externe britanic, David Miliband, a făcut o vizită în Ucraina pentru a discuta formarea a ceea ce el a numit „o coaliţie împotriva agresiunilor ruse”. [Getty Images]

Invadarea recentă a Georgiei de către Rusia şi declaraţiile că nu se teme de nimic, nici măcar de izbucnirea unui nou Război Rece, au alimentat îngrijorările că Moscova ar putea plănui atacuri similare şi împotriva altor foste state sovietice.

„Este foarte periculos… sunt şi alte obiective care ar putea deveni ţinte ale Rusiei, în special în Crimea, Ucraina şi Moldova ”, a afirmat miercuri (27 august) Ministrul de Externe francez, Bernard Kouchner

Declaraţiile acestuia vin la doar o zi după ce preşedintele rus, Dmitry Medvedev, a semnat decretele pentru recunoaşterea independenţei regiunilor separatiste, Ostia de Sud şi Abkhazia, din Georgia, mişcare pe care Vestul a criticat-o ca fiind o violare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Georgiei.

Ignorând apelurile din partea numeroaselor organizaţii internaţionale şi a oficialilor, Rusia nu a reuşit să îndeplinească nicio condiţie cheie a acordului de încetare a focului semnat la 21 august, şi anume aceea de a-şi retrage toate trupele de pe teritoriul Georgiei. Acest eşec şi declaraţia lui Medvedev de marţi că Rusia „nu se teme de nimic, nici măcar de posibilitatea izbucnirii unui nou Război Civil” a crescut mizele crizei din Caucaz.

Moscova se opune ferm integrării Georgiei şi Ucrainei în structurile euro-atlantice. Unii cred că – rezolvând problema cu Georgia – Rusia îşi poate îndrepta acum atenţia asupra Ucrainei, pe al cărei teritoriu din Peninsula Crimeea este detaşată încă flota rusească din Marea Neagră. Se presupune că numeroşi cetăţeni de etnie rusă, grupul etnic majoritar din peninsulă, au primit în ultimii ani paşapoarte ruseşti. Moscova consideră că această manevră le poate asigura, la nevoie, cetăţenilor, protecţie militară.

„Ucraina poate fi următoarea ţintă a presiunilor politice ale Rusiei”, a declarat Comisarul UE pentru Extindere, Olli Rehn, într-un discurs susţinut miercuri, citat de AFP. Acesta a cerut UE să dea un semnal politic concret Ucrainei că va putea deveni membră a Uniunii imediat ce va îndeplini criteriile necesare de aderare.

Rehn a remarcat, de asemenea, că „Rusia nu poate suporta ideea că NATO se va extinde la sud, aşa că deliberat creează tensiuni în regiune”.

În timpul unei întâlniri a Comisiei NATO-Ucraina, ce a avut loc miercuri la Bruxelles, Kievul a primit asigurări că se va alătura Alianţei celor 26 de naţiuni.

Potrivit unei declaraţii oficiale date după întâlnire, ambasadorii Alianţei „şi-au reiterat decizia, luată de Şefii de Stat şi de Guvern din statele NATO în cadrul summit-ului de la Bucureşti, cu privire la aspiraţiile euro-atlantice ale Georgiei şi Ucrainei”.

Liderii NATO vor decide dacă vor oferi celor două ţări Planul de Acţiune pentru Aderare, la următorul summit ce va avea loc în luna decembrie.

Între timp, în cadrul vizitei de miercuri la Kiev, Secretarul de Externe britanic, David Miliband, şi-a exprimat sprijinul pentru aspiraţiile Ucrainei la NATO.

„Nu am uitat angajamentele pe care ni le-am asumat faţă de voi”, a declarat acesta, citat de cotidianul britanic The Guardian.

Secretarul de Externe a solicitat Rusiei să evite începerea unui nou Război Civil, spunând că aceasta va înregistra în cele din urmă „pierderi economice şi politice”.