Codul electoral şi constituţia Macedoniei se confruntă cu noi reforme

06/10/2008

Partidele politice din Macedonia discută din nou despre modificarea codului electoral. Cele mai controversate sunt propunerile care garantează un anumit număr de deputaţi pentru minorităţile etnice şi drepturi de vot pentru diasporă.

De Marina Stojanovska, din Skopie pentru Southeast European Times -- 06/10/08

Principalele două partide etnice albaneze, DUI şi DPA, resping ideea ca diaspora să primească drept de vot, argumentând că acest lucru va dilua principiul Badenter, care protejează minorităţile etnice. [Getty Images]

Principalele patru partide politice din Macedonia -- VMRO-DPMNE, SDSM, DUI şi DPA -- au ajuns la un consens asupra unor modificări ale codului electoral pe care le-au dezbătut în 25 septembrie.

Partidele au fost de acord cu faptul că sursele de finanţare a campaniei nu trebuie să rămână neidentificate şi că partidele trebuie să îşi depună rapoartele financiare în termen de 15 zile la Comisia Electorală de Stat. Printre schimbările propuse se numără garantarea unui număr de zece locuri pentru comunităţile etnice mici şi dreptului diasporei de a vota pentru încă trei locuri în parlament. Ratificarea ambelor idei ar creşte numărul de deputaţi de la 120 la 133.

OSCE/ODIHR sugerează că din cauza numărului crescut de neregularităţi înregistrate în ultimele alegeri parlamentare, cei care încalcă legea electorală ar trebui să plătească o amendă mai mare, situată între 3 000 şi 5 000 euro.

Partidele nu au ajuns la un acord asupra cotei parlamentare acordate comunităţilor mici şi drepturilor de vot pentru diasporă. Principalele două partide albaneze, DUI şi DPA, se opun dreptului de vot pentru diasporă, argumentând că acesta ar dilua principiul Badenter, care protejează minorităţile etnice. Potrivit acestuia, anumite proiecte de lege trebuie aprobate nu numai de o majoritate a tuturor deputaţilor, ci şi de o majoritate a deputaţilor minorităţilor etnice pentru a fi ratificate.

SDSM a menţionat absenţa clauzelor de salvgardare pentru prevenirea votului dublu al emigranţilor, o dată în străinătate şi o dată în Macedonia.

Partidele au avut de asemenea opinii diferite asupra modificării regulilor alegerilor prezidenţiale. De exemplu, DUI consideră că parlamentul trebuie să aleagă preşedintele, pentru a minimiza neregularităţile şi pentru a economisi banii cheltuiţi pe alegeri. VMRO-DPMNE a votat pentru abolirea criteriului potrivit căruia un candidat trebuie să obţină 50% din voturi în cadrul unui balotaj pentru a deveni preşedinte, SDSM repetând vechea sa propunere de a coborî acest prag la 30%.

"Acest amendament are scopul de a întrerupe ciclul umplerii urnelor de vot şi neregularităţilor care au marcat aproape fiecare scrutin prezidenţial până acum", a declarat prim-ministrul Nikola Gruevski.

DPA se opune reducerii pragului de 50% pentru balotaje, declarând că acesta îi va demoraliza pe alegătorii albanezi, o previziune cu care mulţi experţi sunt de acord.

"Eliminarea pragului de 50% reduce şansele unui consens între partidele etnicilor macedoneni şi cele ale etnicilor albanezi şi ridică întrebări cu privire la legitimitatea unui preşedinte", declară Jeton Shasivari, profesor la Universitatea Sud-est Europeană din Tetovo.