Sistem Politic

Grecia este o republica parlamentara bazata pe separarea si echilibrarea puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca. Constitutia este cea mai inalta lege a Republicii Elene.

Presedintele

Presedintele Republicii reglementeaza functiile si puterile statului. El este ales de catre Parlament pentru o perioada de cinci ani iar functia sa este incompatibila cu orice alta functie sau pozitie. Pentru a fi ales presedinte, un candidat trebuie sa intruneasca voturile a doua treimi din membrii Parlamentului. El numeste apoi pe primul Ministru si, la recomandarea acestuia, numeste membrii guvernului si pe vice-ministrii. De asemenea Presedintele este cel care reprezinta statul in raport cu alte state, declara razboi, incheie tratate de pace, aliante, cooperari economice cu alte state sau organizatii internationale si de asemenea proclama referendumuri. Presedintele are drept de veto asupra legilor aprobate de catre Parlament.

Presedinte: Karolos Papoulias

Executivul

Guvernul cabinetul) concentreaza puterea executiva si este format din Prim Ministru si ministrii. Guvernul (determina si conduce politica generala a statului cu respectarea Constitutiei si a celorlalte legi. Prim Ministrul trebuie sa vegheze unitatea guvernului si sa conduca activitatea acestuia, ca si pe aceea a serviciilor publice in general in vederea implementarii politicilor guvernamentale in limitele legii. Guvernul trebuie sa se bucure de increderea Parlamentului. Membrii cabinetului si Prim Ministrul sunt in mod solidar raspunzatori pentru politicile generale ale guvernului.

Prim Ministru: Papandreou , George (din 6 octombrie)

Legislativul

Constitutia din 1975, modificata in 1986, defineste sistemul politic al Greciei drept o Democratie Parlamentara cu Presedintele ca sef al statului. Cu alte cuvinte, sistemul este centrat in jurul Parlamentului, una dintre cele doua autoritati legislative ale tarii. Cealalta autoritate legislative este Presedintele Republicii.

Sistemul Judiciar

Justitia este administrata de curti (instante), care constau in judecatori ordinari care se bucura de independenta personala si functionala. Exista o Curte Suprema, Curti de Apel si Curti de Prima Instanta. Un Tribunal Special Suprem se ocupa cu concilierea conflictelor dintre curti si autoritatile administrative sau dintre Consiliul de Stat (cea mai inalta instanta) si curtile administrative regulare; intre curtiel penale si civile; intre Consiliul de Control si restul curtilor.